COMUNICAT DE PRESA
București, 18 Iulie 2018
Raportul EIA nu are nicio bază legală și nu se bazează pe niciun studiu de specialitate
Cine are interesul să denigreze România și industria locală a lemnului ?
Consiliul Pădurilor și Dezvoltării Rurale alături de Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România își exprimă regretul și indignarea că unele organizații lansează în spațiul public informații care nu corespund realității, fără a cunoaște legislația și normele silvice din România.
Principalul mesajul al raportului EIA ( Environmental Investigation Agency) prezentat public, marți 17 iulie 2018, într-o conferință de presă, are drept țintă denigrarea industriei lemnului din România și convingerea beneficiarilor externi de a nu mai cumpăra lemn românesc, sub pretextul că acesta provine din "parcuri naționale", iar exploatarea lui conduce la dispariția "pădurilor virgine".
Solicitarea organizatiei EIA de a stopa lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naționale nu are nicio bază legală și nu se bazează pe niciun studiu de specialitate. Toate parcurile naționale și naturale au o zonare internă, zone de protecție strictă și integrală, unde intervenția umană este interzisă și zone de conservare durabilă, ”tampon”, unde legislația prevede foarte clar anumite lucrări silvice.
Exploatările forestiere în zonele de conservare durabilă, aflate în imediata apropiere a parcurilor naționale sunt normale și legale. Acestea sunt realizate în acord cu planurile de management ale ariilor protejate, iar punerea în valoare a masei lemnoase se face cu avizul custozilor ariilor protejate. De asemenea, exploatarea se face sub controlul autorităților statului român, cu repsectarea recomandărilor și bunelor practici de mediu.
Afirmația "că nu există trasabilitate privind proveniența legală a masei lemnoase în România" și de aici prezumția de vinovație privind amestecarea masei lemnoase exploatate legal cu masa lemnoasă exploatată illegal, în depozitele firmelor de exploatare, manipulează opinia publică, inducând o falsă definiție a trasabilității masei lemnoase. Conform reglementărilor europene, trasabilitatea provenienței masei lemnoase se urmărește pentru prima punere pe piață a masei lemnoase, respectiv din parchetul de exploatare până la primul depozit de sortare și prelucrare a masei lemnoase.
România, prin dezvoltările succesive ale SUMAL, Radarul Pădurilor, Inspectorul Pădurilor a introdus sisteme stricte de urmărire a trasabilității masei lemnoase până la prima punere pe piață a acesteia. Fiecare aviz de transport este raportat și înregistrat pe serverul central SUMAL, se verifică încadrarea în prevederile unui act de evaluare a masei lemnoase legal aprobat (APV), se verifică exploatarea în baza unei autorizații de exploatare legal emise, se urmărește poziția corespondenței GPS a locației expediției față de locația autorizată a parchetului. În concluzie, România are un sistem foarte strict de urmărire a trasabilității provenienței legale a masei lemnoase, conform cerințelor regulamentului european EUTR.
Solicitarea EIA privind "o trasabilitate deplină", în depozitele de sortare și prelucrare a masei lemnoase, este o utopie care nu există în niciun stat din Europa ca obligație legală. Este ca și cum ai cere unui siloz de cereale, care achiziționează grâu de la zeci de mici fermieri, să țină o evidență a provenienței fiecarui bob de grâu. Ca și depozitul de lemne, depozitul de cereale are trasabilitate și documente pentru fiecare transport, dar după recepție, evident grâul se amestecă în depozit !
Un exemplu privind modul in care Raportul EIA aruncă prezumtii de vinovătie, precum si referitor la acuratetea afirmatiilor din raport, sunt trimiterile la activitatea companiei Frasinul din Bistrita, in calitate de furnizor Holzindustrie Schweighofer. Se afirmă ăn raport: "Aceasta vinde lemn companiei Schweighofer din 4 depozite situate lângă parcurile nationale Rodna si Călimani. Potrivit datelor obtinute de pe Inspectorul Pădurii, camioanele firmei Frasinul au transportat cel putin 6000 m3 din aceste parcuri pe parcursul celor 18 luni scurse pana in iunie 2018. [...] Firma Frasinul are un istoric in privinta problemelor cu legea: patronul acesteia se află sub investigatia autoritătilor românești anti-coruptie din 2014." Intr-un drept la replică transmis redactiei fată de aceste afirmatii, firma Frasinul arată că a livrat in 2018 doar 25 m3 către Holzindustrie Schweighofer, fără ca acest volum să provină din parcuri nationale. Comentariul redactiei: pe Inspectorul Padurii nu sunt date privind firma căreia apartin camioanele, cum a extras EIA date privind proprietarii camioanelor? Lipsa de precizie si de referinte credibile a raportului EIA este evidentă.
Recomandările EIA nu au nicio baza legală, exced legislației naționale și europene și sunt o utopie chiar și din punct de vedere tehnic, mai ales că se adresează și industriei plăcilor- producătorii Kronospan, Egger- companii care folosesc în procesul tehnologic bușteni de dimensiuni mici, resturi din prelucrarea primară a lemnului, lemn provenit în special din import.
În fapt, scopul EIA este să conducă la încadrarea României într-o zonă ridicată de tăieri ilegale, astfel încat cerințele de control a provenienței legale să devină atât de complicate încat industria lemnului din România să devina necompetitivă, iar beneficiarii externi să ocolească produsele din lemn din România, datorită riscului prezumat de proveniență a lemnului din tăieri ilegale.
Raportul actual al EIA este o continuare a raportului EIA din 2015, cu scopul evident de a denigra industria lemnului din România și a bloca accesul produselor acestei industrii pe piețele de export.
Cum urmăreste EIA acest obiectiv? Prin promovarea agresivă în media internă și externă a acestui pseudo-raport. Așa cum au anunțat astăzi reprezentanții EIA, conferința de presă de la București va fi urmată de conferințe de presă organizate cu sprijinul WWF Austria și WWF Germania, la Viena și apoi conferințe de presa în SUA.
Solicităm autorităților statului român să se implice în rezolvarea acestei crize de imagine, care aruncă România într-o zonă neagră a politicilor de mediu. Nu ne putem permite ca industrie și ca țară să fim denigrați, în lipsa unor dovezi de necontestat și pe baza unor presupuneri care au la bază surse neoficiale.
Începând cu anul 2013, prețurile masei lemnoase au început să erodeze competitivitatea industriei lemnului din România, situația agravându-se în anii 2016-2017. Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, cât și în cel de prelucrare primară și industria mobilei. Peste 1800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 3000 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și își vor inceta activitatea. Vorbim de asemenea de riscul dispariției a mii de locuri de muncă în industria lemnului.
FORDAQ – Comunitatea Forestierilor din Romania